Acestea se fac fie pe un obiect al celui vrăjit, fie chiar pe firele de păr ale acestuia. Unele dintre cele mai puternice farmece sunt cele făcute asupra unui vas cu urină a celui ce trebuie fermecat sau asupra unei păpuși de ceară sau cârpă. Atunci când se farmecă ceva, vrajă se dă fie în foc, la căldură mare, fie pe apă, în frig puternic.
Ceea ce trebuie să țineți minte este că nu se blesteamă sau nu se trimite vrajă prin nimic de metal, căci se întoarce împotrivă vrăjitorului. De caeea, farmecele nu se plătesc niciodată cu bani de metal și nu se trec peste lamă de cuțit sau topor. Farmecul este menit a zăpăci pe cel fermecat și nu apelează niciodată la alte entități.
Pentru legarea farmecului se folosește apa neîncepută, rouă de flori sau busuioc. Cel mai des, vrăjitoarele fac farmece de legare a unui bărbat sau a unei femei, făcând noduri la o ață de urzică sau încuind lacătele bărbăției sau fecioriei. Sunt mai mult de 50 de feluri de a înnoda șnurul cuiva și este greu a le deprinde pe toate.
Înnodarea se face cel mă bine cu mâinile la spate, dar trebuie să știți bine felul nodului, precum și să țineți minte direcția în care a fost înnodat, stânga sau dreapta, ca să le puteți face pe toate la fel. Cel mai adesea se fac patru noduri, zicându-se următoarele:
Fir de lin și de pelin
Las’ să leg și să nu văd
Gândul lui….(aici rostești numele persoanei pe care o vrăjești) îl ferecai
Cu lâna îl înnodai
Cu urzică și cu știr
Cu ac bun de trandafir
Amuțește-l, învârtește-l
Gândul despre….(aici rostești numele bărbatului sau a femeii la care se gândește persoană vrăjită) înțepenește-l
Să rămână aruncat
Să rămână fermecat
De trei ori câte trei
De fir iute de ardei
Cu mumă, cu sore
Cu frate de horă
Cu șapte piei de șapte miei
Cu viați de șarpe
Cu spumă de lapte.
Sfoara se leagă apoi de gard sau se pune sub preșul de la ușă celui vrăjit, că să treacă peste ea. Trebuie să aveți grijă că odată trecut să luați sfoară foarte iute de acolo, pentru ca acesta să nu treacă cumva înapoi și să se dezlege.
Sfoară se mai poate arunca pe o apă, cu ochii închiși, peste umărul stâng, împreună cu o bucată de pâine uscată sau se poate pune pe foc. Dacă v-ați hotărât să o puneți pe foc, vraja trebuie să fie bine plătită și trebuie să gândiți de trei ori înainte de a face asta, deoarece farmecele date pe foc se întind până la moarte și nu se mai pot desface.
Dacă acest farmec se face cu lacăte, este mult mai sigur. În acest caz trebuie să folosiți șapte lacăte pe care le încuiați, înșiruite fie pe un lanț, fie prinse unul de toartă altuia. În acest timp rostiți cele amintite mai sus, doar că în loc de înnodai spuneți încuiai. Apoi procedați la fel cu cheile lacătelor, adică fie le legați de un gard ori le puneți sub preș, fie le aruncați pe apă sau pe foc.